Ce ai făcut, năucule ?
Era atât de întuneric, iubito, uită-te şi tu ce negru e cerul, şi-mi era dor de stele, şi-am aşteptat mult să plece norii şi nu au mai plecat, şi tu nu mai veneai, iubito...
Eram în camera cealaltă!
Atât de mult am aşteptat să vii şi nu ai venit, iubito, şi-mi era dor de stele şi de tine, şi stelele dormeau stinse între nori, şi tu nu mai veneai. Când am privit noi doi ultima oară stelele, iubito?
Eşti beat…
Priveşte-le acum, iubito, cât de frumos strălucesc, uite, am mutat cerul pe podea. Ţi-am pus stelele la picioare, atât de mult te iubesc. Sunt frumoase, nu? Păşeşte peste ele şi vino să te strâng în braţe, în seara asta vom privi cerul de sus în jos. Sunt atât de fericit că ai venit, iubito!
Hai, ridică picioarele şi lasă-mă să mătur, te rog. Vrei să ne tăiem, neghiobule?